Dor!

Mi-e dor de trecut! De copilarie, de viata, de libertate! Mi-e dor de lumanarile de pe tort, de sucul de la tec, de spatiul verde din fata blocului, de jocurile copilariei, de v-ati ascunselea, de ratele si vanatorii. Mi-e dor de somnul de dupamasa, de caietele tip, de bastonase, liniute, de 15 septembrie. Mi-e dor de intrebarile copilariei, de modul simplu de a vedea viata. Mi-e dor de vacantele de vara, de carnetul de note, de stilourile cu cerneala, de shotron. Mi-e dor de tara, de mirosul de fan, de drum neasfaltat, de focul cu lemne, de vremuri apuse. Mi-e dor de timpul pierdut, de timpul consumat, sau de timpul neavut. Mi-e dor de tot ce insemn eu. Da! Mi-e dor de mine!  Mi-e dor de primul zambet, de prima lacrima, de primul sarut!Mi-e dor de acea privire, de acel zambet, acea atingere care m-au facut sa tresar, sa zambesc, sa cred, sa sper! Mi-e dor de tot ce inseamna a trai! De soare, de flori, de iarba, de aer. De libertate! Mi-e dor de tine!