sâmbătă, 4 septembrie 2010

Eu si cu mine

S-a mai incheiat o zi din viata mea. O zi in care, practic nu am facut nimic special. O zi speciala petrecuta in locuri si intre oameni care au devenit deja rutina. O zi in fata calculatorului, care nu mi-a provocat cine stie ce mare satisfactie...sau...ba da, discutia cu un prieten f bun (sper...) :))) m-a inveselit putin...si m-a scos din acea rutina. Am plecat apoi intr-o vizita...care m-a facut sa reanalizez putin situatia...

Stand de vorba cu bunica mea m-am simtit foarte tanar, desi pana acum, la cei 20 de ani ai mei ma consideram destul de inaintat :)). Mi-am dat seama cat de grea e batranetea. Nu te mai ajuta scoli, bani, averi. Nimic. Sufletul, inima, capul, mintea, sunt cele care te indruma, te ajuta, si iti sunt alaturi. Oamenii pe care i-ai strans in jurul tau sub forma de prieteni de-a lungul timpului. Dar e greu cand vezi ca ai TOT...dar nu ai pe nimeni alaturi. 

Plecand de acolo, dupa cateva ore am inceput (pe drum) sa ma gandesc la mine. La viata mea. La tinerete. Am tot ce imi trebuie si chiar si mai mult, dar ce este cel mai important este faptul ca am oameni alaturi de mine. Oameni pe care ii pot denumi prieteni. Oameni cu care sa vorbesc, sa ma sfatuoesc. Nu sunt multi, dar sunt. Am invatat sa ii apreciez. Sa ii fac sa se simta apreciati. Mergand pe strada am inceput sa apreciez si faptul ca ma pot deplasa usor, fara ajutor, ca ma pot bucura de micile bucurii ale vietii. 

Acum, stau pe terasa apartamentului, si admir frumosul. Copacii (putini) de afara, oamenii de pe strada, cerul, norii, picaturile de ploaie, luminile, orasul. Tot...Imi dau seama ca traiesc intr-o lume agitata. O lume nebuna, dar totusi o lume de admirat. O lume in care valorile ce pot fi admirate nu s-au sfarsit. Inca nu am vazut toti copacii, toate florile, toti oamenii, toate locurile de vizitat. 

Nu imi mai lipseste nimic...ba da. O piesa de la puzzle lipseste... "nu un animal, ca este un acceosriu. Eu nu am nevoie de un accesoriu. Vreau sa investec intr-un suflet. In cineva"- asta era discutia cu acelasi prieten care m-a inveselit dimineata, si si acum.Asta m-a facut sa scriu acest articol. Articol care a intrerupt discutia noastra. Acum il inchei, deoarece trebuie sa raspund la mesaje :) ...si continui sa admir...

O seara placuta...:P

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu